Recomandări generale pentru un stil de viaţă sănatos.
13 iulie 2016
Recomandări privind tratamentul obezităţii la adulţi
7 noiembrie 2016
Toate articolele

Balanţa energetică

În nutriţie energia se exprimă în kilocalorii (1 kilocalorie = 1000 calorii), care este o unitate de măsură a energiei termice. Nu întreaga energie conţinută în alimente se poate folosi. După ce se iau în calcul absorbţia intestinală şi pierderile urinare, cantitatea de energie disponibilă pentru a fi folosită este de 4 kcal/g pentru carbohidraţi, 9 kcal/g pentru grăsimi şi 4 kcal/g pentru proteine. Carbohidraţii sunt cea mai importantă sursă de energie dar rezevele organismului sunt limitate. Cea mai mare cantitate de energie este stocată în organism sub formă de trigliceride. Proteinele, în special proteinele musculare, sunt un rezervor important de energie, dar nu sunt folosite în condiţii normale.

 Balanţa energetică depinde de aportul şi consumul energetic. Dezechilibrul dintre aport şi consum se asociează cu creşterea sau diminuarea componentelor organismului, în special a rezervelor de grăsime, conducând la modificări ale greutăţii. Energia totală cheltuită de organism este determinată de suma a trei componente: consumul de energie ȋn repaus, efectul termogenetic produs de alimente şi activitatea fizică.

Rata metabolismului bazal (RMB) este definită ca energia necesară pentru menţinerea funcţiilor vitale ale organismului. Determinarea RMB se face în condiţii standardizate dimineaţa, în stare de repaus fizic şi psihic, după 8 ore de somn şi 12 până la 14 ore de post, temperatură ambiantă neutră care previne activarea procesului de termogeneză. Consumul de energie bazal (CEB) este RMB extrapolată la 24 de ore. CEB reprezintă la subiecţii sedentari aproximativ 60 – 70% din pierderea totală de energie şi la subiecţii activ fizic aproximativ 50%.

În cazul în care una dintre condiţiile necesare pentru determinarea RMB nu sunt îndeplinite, energia consumată se numeşte rata metabolismului de repaus (RMR). RMR, care este de obicei evaluată în practică, este definită ca energia consumată în condiţii de repaus şi este cu 10% mai mare comparativ cu RMB. RMR se determină similar cu RMB în repaus, în temperatură ambiantă neutră, după 8-12 ore de post, dar nu imediat la trezire. Consumul de energie în repaus (CER) este RMR extrapolată la 24 de ore.  Principalii factori care influenţează CER sunt: compoziţia organismului (masa slabă – fat-free mass), sexul, vârsta, activitatea fizică, statusul hormonal, factori genetici şi de mediu. În general femeile au o rată metabolică  care este cu 5% – 10% mai mică comparativ cu a bărbaţilor cu aceeaşi greutate şi înălţime, rezultat al diferenţelor ȋn compoziţia organismului. De asemenea, o dată cu înaintarea in vârstă, există o scădere a CER, care este explicată în special prin diminuarea masei musculare. Hormonii tiroidieni cresc CER. RMR creşte în perioada de sarcină şi de lactaţie.

Consumul de energie ȋn repaus (CER) poate fi determinat prin evaluarea căldurii produse de corp prin calorimetrie directă sau prin determinarea consumului de oxigen şi a producţiei de CO2 prin calorimetrie indirectă. Calorimetria directă nu se foloseşte frecvent, deoarece este costisitoare, complexă şi consumatoare de timp. În mod frecvent se foloseşte calorimetria indirectă deoarece instrumentele sunt mai uşor de folosit şi mai puţin costisitoare. În majoritatea cazurilor nu se poate realiza determinarea directă a CER. Peste 20 de ecuaţii au fost elaborate pentru a estima CER, ca de exemplu ecuaţia Harris-Benedict, ecuaţia Cunningham, ecuaţiile Schofield, ecuaţiile Owen, ecuaţiile Mifflin, ecuaţia Nelson si ecuaţiile elaborate de către Institute of Medicine/Food and Nutrition Board.

 

Ecuaţiile Harris – Benedict

Femei: CER (kcal/zi)= 655 +9.56 x greutate (kg) + 1.85 x înălţime (cm)  – 4.68 x vârsta (ani)

Bărbaţi: CER (kcal/zi)= 66.5 + 13.75 x greutate (kg) + 5.0 x înălţime (cm) – 6.76 x vârsta (ani)

Ingestia de alimente se asociază cu creşterea consumului energetic, proces cunoscut sub numele de efect termic al alimentelor. Efectul termic al alimentelor reprezintă aproximativ 10% din necesarul energetic total. Compoziţia dietei afectează efectul termic al alimentelor. Efectul termic al alimentelor este de 0-3% pentru grăsimi, 5-10% pentru carbohidraţi şi 20-30% pentru proteine.

Energia cheltuită în timpul activităţilor fizice este cel mai variabil component al necesarului energetic total. Intensitatea activităţii fizice este frecvent măsurată ȋn echivalenţi metabolici (MET).