ZINCUL IN ALIMENTATIE

Zincul este unul dintre cele mai importante minerale. Organismul contine intre 2-3 g zinc, care se gasesc in catitati mici in toate tesuturile si fluidele. Aproximativ 50% din zinc se gaseste in muschii scheletici, 37% in oase, 4% in piele, 3,4% in ficat, 1,5% in sange.

1. Rolurile zincului:

Principalele roluri ale zincului sunt:

• in procesele celulare – rol catalitic (zincul este un component important a peste 300 de enzime participand in sinteza si degradarea carbohidratilor, lipidelor, proteinelor, acizi-lor nucleici, precum si in metabolismul micronutrientilor); rol structural si rol reglator;
• crestere si dezvoltare;
• sustinerea sistemului imun;
• in reproducere;
• in mentinerea functiei cognitive;
• antioxidant;
• mentinerea santatii parului, a unghiilor, a pielii si a sistemului osos;
• metabolismul vitaminei A.

Deficienta de zinc se asocieaza cu urmatoarele manifestari: tulburari de crestere, infer-tilitate, dezechilibru imunitar – cu cresterea riscului de infectii, pierederea apetitului, alopecie, modificarea gustului si mirosului, depresie, insomnie, diaree, modificari cutanate, vindecarea tardiva a ranilor, ulceratii. La om, primele cazuri asociate cu defictul de zinc au fost raportate la inceputul anilor 60, in cazul unor unor adolescenti din Orintul Mijlociu, diagnosticati cu tulburari de crestere si maturizare sexuala. Acrodermatita enteropatica este o anomalie geneti-ca rara, caracterizata prin scaderea absorbtiei zincului, avand ca manifestari clinice: dermatita periorificiala si acrala, alopecie si diaree.

2. Recomandari privind aportul de zinc:

Zincul are un rol important in cazul gravidelor si a femeilor care alapteaza, precum si la copii si adolescenti. Recomandarile privind aportul zilnic de zinc in functie de varsta si sex sunt urmatoarele:

• Copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani: 3 mg;
• Copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 8 ani: 5 mg;
• Copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 13 ani: 8 mg;
• Adolescenti si adulti de sex masculin, cu varsta mai mare de 14 ani: 11 mg;
• Adolescente cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani: 9 mg;
• Adulti de sex femin cu varsta mai mare de 19 ani: 8 mg;
• Gravide cu vartsa mai mare de 19 mg: 11 mg;
• Femei care alapteaza cu varsta mai mare de 19 mg: 12 mg

3. Persoane cu risc crescut de deficienta de zinc

• nou-născuţii şi copii;
• femeile gravide si cele care alăpteaza;
• pacienti cu alimentatie enterala sau paranterala;
• subiecti cu un aport insuficient in proteine, calorii si care prezinta anorexie;
• subiecti cu diaree severă sau persistentă;
• pacienti cu sindrom de malabsorbţie;
• pacienti cu boli intestinale inflamatorii;
• pacienti cu boala hepatica alcoolica;
• varstnici.

4. Surse alimentare de zinc:

Principalele surse alimentare de zinc, cu biodisponibilitate mare, sunt reprezentate de fructele de mare (in special stridiile), carnea, ouale si produsele lactate (in special branza cheddar). Zincul se gaseste si in fructe oleaginoase, seminte, leguminoase, cereale integrale si legume, dar in acest caz biodisponibilitatea este scazuta, din cauza cantitatii mari de acid fitic. Per-soanele care urmeaza o dieta vegetariana pot avea un necesar de pana la 50% mai mare com-parativ cu cei care au un aport de alimente de natura animala ca sursa de zinc. Germinarea ce-realelor si fermentarea aluatului cresc biodisponibilitatea.

Peste si fructe de mare:

Stridiile au cel mai mare continut in zinc. In functie de tipul de stridii continutul in zinc la 100 g varieaza intre 16 si 91 mg.

Caracatita: 3,4 mg / 100 g;
Creveti: 1,6 mg / 100 g;
Macrou: 0,94 mg / 100g;
Midii: 3 mg zinc / 100 g;
Sardine: 1,31 mg / 100 g;
Somon: 0,64 mg /100 g;
Ton: 0,69 mg / 100g;

Carne:

Carne de vita: 5 mg zinc / 100 g ;
Carne de miel: 4 mg zinc / 100 g;
Carne de porc: 2 – 3 mg/ 100 g;
Carne de pui: zinc: 1,5 mg / 100 g;
Carne de curcan slaba: 1,3 mg/ 100 g;

Produse lactate si oua:

Branza cheddar: 3,64 mg / 100 g;
Branza feta: 2,9 mg / 100 g;
Branza mozzarella: 2,9 mg / 100 g;
Branza cattage: 0,4 mg / 100 g;
Lapte: 0,4 mg / 100 ml;
Iaurt: 0,6 mg / 100 ml;
Ou (1 ou mare aproximativ 50 g): 0,6 mg

Fructe oleaginoase si seminte:

Alune: 3,3 mg / 100g;
Arahide: 3,27 mg / 100 g;
Unt de arahide: 2,5 mg / 100 g;
Caju: 5,8 mg / 100 g;
Migdale: 3,12 mg / 100 g;
Lapte de migdale (are un continut scazut de zinc): 0,07 mg / 100 g;
Seminete de canepa: 5 mg / 100 g;
Seminte de dovleac; 2,9 mg / 100 g;
Seminte de floarea soarelui: 1,4 mg / 100 g;
Seminte de in: 1,2 mg / 100 g;

Cereale si derivate din cereale:

Ovaz: 3,11 mg/ 100 g;
Secara: 2,65 mg / 100 g;
Paine de secara: 1,14 mg / 100 g
Paine de grau: 1,04 mg / 100 g;
Orez brun: 2,02 mg / 100 g;
Orez alb: 1,16 mg / 100 g;
Paste din grau integral: 2,97 mg / 100 g;
Paste gatite: 1,34 mg / 100 g;

Legume:

Broccoli: 0,4 mg / 100 g;
Cartof: 0,4 mg / 100 g;
Ciuperci: 0,5 mg / 100 g;
Dovlecei: 0,2mg / 100 g;
Rosii: 0,2 mg / 100 g;
Varza: 0,2 mg / 100 g;
Rosii: 0,2 mg / 100 g;

Leguminoase:

Naut: 1,5 mg / 100 g;
Linte: 1,3 mg / 100 g;
Soia: 1,2 mg / 100 g;
Fasole: 1 mg / 100 g;

Fructe:

Afine: 0,2 mg / 100 g;
Ananas: 0,1 mg / 100 g;
Banane; 0,15 mg / 100 g;
Caise: 0,2 mg / 100 g;
Capsuni: 0,14 mg / 100 g;
Mar: 0,05 mg / 100 g;
Mure: 0,5 mg / 100 g;
Zmeura: 0,4 mg / 100 g;
Portocala: 0,1 mg / 100 g;

5. Suplimente de zinc

In cazul unui aport insuficient de zinc din alimentatie se pot recomada suplimente de zinc. Zincul din suplimente se gaseste sub mai multe forme (chelatul de zinc, gluconat de zinc, acetat de zinc, sulfat de zinc, picolinat de zinc, zinc orotat, citrat de zinc). Aportul crescut de zinc, timp indelungat, poate scadea absorbtia cuprului si a fierului.

Bibliografie:

1. Chapter 16. Zinc
2. Maares M, Haase H: A guide to human zinc absorbtion: general overview and recent advances of in vitro intestinal models. Nutrients, 2020; 12, 762;
3. Brown KH, Wuehler SE, Peerson JM: The importance of zincin human nutrition and estimation of the global prevalence of zinc deficiency. Food and Nutrition, 22(2), 2001.